CONVENTIE din 8 noiembrie 1968 asupra semnalizarii rutiere.
recunoscind ca uniformizarea internationala a indicatoarelor, a simbolurilor si a marcajelor rutiere este necesara pentru a inlesni circulatia rutiera internationala si a spori siguranta pe drum,
Pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii, termenii urmatori vor avea sensul ce le este dat in acest articol:
a)legislatia nationala a unei parti contractante inseamna totalitatea legilor si reglementarilor nationale sau locale in vigoare pe teritoriul partii contractante respective;
b)localitate inseamna un spatiu care cuprinde imobile cladite si ale carei intrari si iesiri sint stabilite in mod special sau care este definita in orice alt mod in legislatia nationala;
d)parte carosabila este acea parte a drumului folosita in mod normal pentru circulatia vehiculelor; un drum poate avea mai multe parti carosabile separate in mod distinct una de alta, mai ales printr-o zona centrala despartitoare sau printr-o diferenta de nivel;
e)cale este oricare dintre benzile longitudinale in care poate fi impartita partea carosabila, materializata sau nu prin marcaje rutiere longitudinale si care are o latime suficienta pentru a permite scurgerea unui sir de automobile altele decit motociclete;
f)intersectie este orice incrucisare la nivel, intilnire sau ramificare de drumuri, inclusiv spatiile formate de asemenea incrucisari, intilniri sau ramificari;
g)trecere la nivel este orice incrucisare la acelasi nivel a unui drum cu o cale ferata sau de tramvai cu platforma proprie;
h)autostrada este un drum proiectat si construit in mod special pentru circulatia automobilelor care nu deserveste proprietatile alaturate si care:
(i)cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar are, pentru cele doua sensuri de circulatie, parti carosabile distincte, separate una de alta printr-o fisie de teren care nu este destinata circulatiei sau, in mod exceptional, prin alte mijloace;
(i)oprit cind este imobilizat pe o perioada de timp necesara pentru a lua sau lasa persoane ori de a incarca sau descarca bunuri;
(ii)stationat cind este imobilizat pentru un motiv altul decit acela de a evita un conflict cu un participant la circulatie sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulatie, iar imobilizarea nu se limiteaza la timpul necesar luarii sau lasarii de persoane ori de bunuri.
Partile contractante vor putea sa considere oprite vehiculele imobilizate in conditiile stabilite la alin. ii) de mai sus, daca durata imobilizarii nu depaseste o limita de timp stabilita de legislatia nationala, si sa considere stationate vehiculele imobilizate in conditiile definite la alin. i) de mai sus, daca durata imobilizarii depaseste o limita de timp stabilita de legislatia nationala;
j)bicicleta este acel vehicul care are cel putin doua roti si este actionat exclusiv de energia musculara o persoanelor care se gasesc pe acest vehicul, in special cu ajutorul pedalelor sau al manivelelor;
k)motoreta este acel vehicul cu doua sau trei roti actionat de un motor cu ardere interna, avind o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm3 si a carui limita de viteza, prin constructie, nu depaseste 50 km/h. Partile contractante pot sa nu considere ca motorete, potrivit legislatiei lor nationale, vehiculele care nu au caracteristicile bicicletelor in ce priveste posibilitatile lor de folosire, in special caracteristica de a putea fi puse in miscare cu ajutorul pedalelor, sau a caror viteza maxima, prin constructie, greutate sau anumite caracteristici ale motorului depasesc limitele stabilite. Nimic din aceasta definitie nu va putea fi interpretat ca impiedicind partile contractante sa asimileze complet motoretele bicicletelor in aplicarea dispozitiilor din legislatia nationala privind circulatia rutiera;
l)motocicleta este acel vehicul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor cu ardere interna. Partile contractante pot, in legislatia nationala, sa asimileze motocicletelor vehiculele cu trei roti a caror greutate fara incarcatura nu depaseste 400 kg. Termenul motocicleta nu include motoretele; totusi, partile contractante pot sa asimileze motoretele motocicletelor cu conditia sa faca o declaratie in acest scop potrivit paragrafului 2 al art. 46 din conventie;
m)vehicul cu motor este, cu exceptia motoretelor pe teritoriul partilor contractante care nu le-au asimilat motocicletelor si a vehiculelor care se deplaseaza pe sine, orice vehicul prevazut cu un motor cu ardere interna care circula pe drum prin mijloacele sale proprii;
n)automobil este acel vehicul cu motor care serveste in mod normal la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adica vehiculele legate de o linie electrica si care nu circula pe sine. Nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a caror utilizare la transportul pe drum de persoane sau bunuri ori la tractarea pe drum a vehiculelor folosite la transportul de persoane sau bunuri nu este decit accesorie;
o)remorca este orice vehicul destinat a fi tractat de un vehicul cu motor; acest termen include semiremorca;
p)semiremorca este acea remorca destinata a fi cuplata la un automobil, in asa fel incit sa se sprijine in parte pe ea insasi, iar o parte apreciabila a greutatii sale si a greutatii incarcaturii sale sa fie suportate de automobil;
q)conducator inseamna orice persoana care isi asuma conducerea unui vehicul cu sau fara motor (inclusiv bicicleta) sau care insoteste pe drum animale izolate sau in turma ori animale de tractiune, de povara sau de calarie;
r)greutate maxima autorizata inseamna greutatea maxima a vehiculului incarcat, declarata admisibila de autoritatea competenta din statul in care vehiculul este inmatriculat;
s)greutate in sarcina este greutatea efectiva a vehiculului astfel cum este incarcat, cu echipajul si pasagerii la bord;
- anexa nr. 1: Indicatoarele de avertizare a pericolului, cu exceptia celor instalate in apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel;
- anexa nr. 2: Indicatoarele de reglementare a prioritatii la intersectii, indicatoarele de avertizare a pericolului in apropierea intersectiilor si indicatoarele de reglementare a prioritatii la trecerile inguste;
- anexa nr. 4: Indicatoarele de reglementare, cu exceptia celor de prioritate, oprire si stationare;
a)Partile contractante la conventie accepta sistemul de semnalizare rutiera si de marcaje rutiere descris mai jos si se obliga sa-l adopte cit mai curind posibil. In acest scop:
(i)cind conventia defineste un indicator, un simbol ori un marcaj pentru a stabili o dispozitie sau a da o informatie participantilor la circulatie, partilor contractante le este interzis, cu exceptia termenelor prevazute la paragrafele 2 si 3 din prezentul articol, sa foloseasca un alt indicator, simbol sau marcaj pentru a stabili acea dispozitie sau a da acea informatie;
(ii)cind conventia nu prevede un indicator, un simbol sau un marcaj pentru a stabili o dispozitie sau a da o informatie participantilor la circulatie, partile contractante pot sa foloseasca in aceste scopuri indicatorul, simbolul sau marcajul pe care il vor, cu conditia ca acest indicator, simbol sau marcaj sa nu fie prevazut in conventie cu o alta semnificatie si sa corespunda sistemului stabilit de conventie.
b)Pentru a permite imbunatatirea metodelor de control al circulatiei si tinind seama de necesitatea efectuarii unor studii inainte de a propune amendamente la aceasta conventie, partile contractante vor putea, cu caracter experimental si temporar, sa deroge pe unele sectoare de drumuri de la dispozitiile conventiei.
2.Partile contractante se obliga sa inlocuiasca sau sa completeze pe teritoriul lor, in cel mult 4 ani de la data intrarii in vigoare a conventiei, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care, desi are caracteristicile unui indicator, simbol, instalatie sau marcaj din sistemul stabilit de conventie, ar avea o semnificatie diferita de aceea data indicatoarelor, simbolurilor, instalatiilor si marcajelor din conventie.
3.Partile contractante se obliga sa inlocuiasca, in termen de 15 ani de la data intrarii in vigoare pe teritoriul lor a conventiei, orice indicator, simbol, instalatie sau marcaj care nu este conform sistemului stabilit de conventie. In decursul acestei perioade si pentru ca participantii la circulatie sa se obisnuiasca cu sistemul stabilit de conventie, indicatoarele si simbolurile existente vor putea fi mentinute alaturi de cele prevazute de conventie.
a)aplicarea pe un indicator, pe suportul lui sau pe oricare alta instalatie destinata dirijarii circulatiei, ceea ce nu are legatura cu obiectul acestui indicator sau acestei instalatii; totusi, cind partile contractante sau subdiviziunile lor autoriza o asociatie fara scop lucrativ de a instala indicatoare de informare, pot sa permita ca emblema acestei asociatii sa figureze pe acel indicattor sau suport, cu conditia ca semnificatia indicatorului sa nu fie astfel mai putin inteleasa;
b)instalarea de panouri, afise, marcaje sau instalatii ce risca fie sa se confunde cu indicatoarele sau cu alte instalatii ce servesc la dirijarea circulatiei, fie sa le reduca vizibilitatea sau eficacitatea, fie sa stinjeneasca pe participantii la circulatie sau sa le distraga atentia in mod periculos pentru siguranta circulatiei.
a)indicatoare de avertizare a pericolului: aceste indicatoare au ca obiect avertizarea participantilor la circulatie despre existenta unui pericol pe drum, indicindu-le si natura acestuia;
b)indicatoare de reglementare: aceste indicatoare au ca obiect de a instiinta participantii la circulatie despre obligatiile, restrictiile si interdictiile speciale pe care trebuie sa le respecte; ele se impart in:
c)indicatoare de orientare: aceste indicatoare au ca obiect de a indruma participantii la circulatie in timpul deplasarii lor sau de a le furniza alte indicatii ce le pot fi utile; ele se impart in:
1.Indicatoarele vor fi instalate in asa fel incit sa poata fi recunoscute cu usurinta si din timp de catre conducatorii carora li se adreseaza. De obicei, vor fi instalate pe partea drumului corespunzatoare sensului circulatiei; totusi, ele vor putea fi instalate sau repetate deasupra partii carosabile. Orice indicator instalat pe partea drumului corespunzatoare sensului circulatiei trebuie sa fie repetat deasupra sau pe partea opusa partii carosabile, cind conditiile locale sint de asa natura incit nu ar putea fi observat din timp de catre conducatorii carora li se adreseaza.
2.Orice indicator va fi valabil pe toata latimea partii carosabile pentru conducatorii carora li se adreseaza. Totusi, el va putea sa nu se aplice decit la una sau mai multe benzi ale partii carosabile materializate prin marcaje longitudinale.
3.Cind, dupa parerea organelor competente, un indicator instalat pe acostamentul unui drum cu parti carosabile distincte ar fi ineficace, acesta va putea fi instalat pe banda despartitoare fara sa mai fie repetat pe acostament.
a)indicatoarele vor fi instalate in asa fel incit sa nu stinjeneasca circulatia vehiculelor pe partea carosabila si, pentru cele instalate pe acostamente, sa stinjeneasca pietonii cit mai putin posibil. Diferenta dintre nivelul drumului pe care este instalat indicatorul si marginea inferioara a acestuia va fi, pe cit posibil, cit mai uniforma pentru indicatoarele de aceeasi categorie de pe acelasi itinerar;
b)dimensiunile panourilor de semnalizare vor fi astfel alese incit sa fie vizibile de departe si usor de inteles la apropierea de el; cu exceptia dispozitiilor alin. c) al prezentului paragraf, aceste dimensiuni vor trebui adaptate vitezei obisnuite a vehiculelor;
c)dimensiunile indicatoarelor de avertizare a pericolului si ale indicatoarelor de reglementare vor fi standardizate pe teritoriul fiecarei parti contractante. De regula, pentru fiecare tip de indicator se stabilesc patru categorii de dimensiuni: mici, normale, mari si foarte mari. Indicatoarele de dimensiuni mici vor fi instalate cind conditiile nu permit utilizarea celor de dimensiuni normale sau cind circulatia se desfasoara cu viteza redusa; ele vor putea fi utilizate pentru repetarea unui indicator anterior. Indicatoarele de dimensiuni foarte mari vor fi utilizate pe drumurile cu circulatie foarte rapida, mai ales pe autostrazi.
1.Se recomanda ca legislatiile nationale sa prevada ca, pentru a fi mai vizibile si usor de citit noaptea, indicatoarele rutiere, mai ales cele de avertizare a pericolului si de reglementare, cu exceptia celor care reglementeaza oprirea si stationarea pe strazile iluminate din localitati, sa fie iluminate ori prevazute cu materiale sau dispozitive reflectorizante, fara insa a-i orbi pe participantii la circulatie.
1.Pentru a usura intelegerea internationala a indicatoarelor, sistemul de semnalizare stabilit de prezenta conventie este bazat pe forme si culori caracteristice fiecarei categorii de indicatoare si, de cite ori este posibil, pe utilizarea de simboluri si nu de inscriptii. In cazul in care partile contractante considera necesar sa aduca modificari simbolurilor, aceste modificari nu trebuie sa le schimbe caracteristicile esentiale.
2.Partile contractante care, potrivit dispozitiilor alin. a) ii) al paragrafului 1 al art. 3 din prezenta conventie, doresc sa adopte un indicator sau un simbol neprevazut de conventie, vor trebui sa se straduiasca a incheia un acord regional pentru acest nou indicator sau simbol.
3.In scopul de a usura interpretarea indicatoarelor, nimic din prezenta conventie nu interzice sa se adauge o inscriptie pe un panou dreptunghiular fixat sub indicator sau in interiorul panoului ce include indicatorul; o astfel de inscriptie poate fi fixata chiar si pe indicatorul propriu-zis in cazul in care intelegerea acestuia nu intimpina dificultati din partea conducatorilor care nu inteleg inscriptia.
4.In cazul in care autoritatile competente apreciaza ca este util sa precizeze semnificatia unui indicator ori a unui simbol sau, pentru indicatoarele de reglementare, sa limiteze aplicarea la unele categorii de participanti la circulatie ori pentru anumite perioade de timp si cind indicatiile necesare nu ar putea fi date printr-un simbol suplimentar sau prin cifre in conditiile stabilite in anexele la conventie, va fi aplicata o inscriptie sub indicator pe un panou dreptunghiular, cu posibilitatea inlocuirii sau completarii acestor inscriptii printr-unul sau mai multe simboluri sugestive, aplicate in acelasi panou.
1.Anexa nr. 1 a conventiei prezinta, in sectiunea A, modelele de indicatoare de avertizare a pericolului, iar in sectiunea B, simbolurile ce se aplica pe aceste indicatoare, precum si unele dispozitii pentru folosirea lor. Totusi, indicatoarele si simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o intersectie sint descrise in anexa nr. 2 a conventiei, iar simbolurile de avertizare a pericolului la apropierea de o trecere la nivel sint descrise in anexa nr. 3. Potrivit paragrafului 2 al art. 46 din conventie, fiecare stat va incunostinta secretarul general daca a ales modelul Aa sau Ab ca indicator de avertizare.
2.Indicatoarele de avertizare a pericolului nu vor fi folosite, daca nu este necesar, insa vor fi instalate pentru a anunta trecerile periculoase de pe drum pe care un conducator cu prudenta obisnuita cu greu le-ar putea observa din timp.
3.Indicatoarele de avertizare a pericolului vor fi instalate la o asemenea distanta de locul periculos incit eficacitatea lor sa fie maxima, atit ziua cit si noaptea, tinind seama de conditiile de drum si trafic, mai ales de viteza obisnuita a vehiculelor si de distanta de la care indicatorul este vizibil.
4.Distanta intre indicator si inceputul locului periculos poate fi indicata intr-un panou suplimentar model 1 din anexa nr. 7 a conventiei si instalat conform dispozitiilor anexei respective; aceasta indicatie trebuie data atunci cind distanta dintre indicator si inceputul trecerii periculoase nu poate fi apreciata de catre conducatori si cind in mod normal ei nu se pot astepta la aparitia acestui pericol.
5.Indicatoarele de avertizare a pericolului pot fi repetate, mai ales pe autostrazi si pe drumurile asimilate autostrazilor. In cazul in care sint repetate, distanta dintre indicator si inceputul locului periculos va fi indicata conform dispozitiilor paragrafului 4 al prezentului articol. Totusi, pentru indicatoarele de avertizare a pericolului inainte de podurile mobile si de trecerile la nivel, partile contractante pot sa aplice, in locul dispozitiilor prezentului paragraf, dispozitiile paragrafului 3 al sectiunii B a anexei nr.1 a conventiei.
6.Daca un indicator de avertizare a pericolului este folosit pentru a anunta un pericol pe o portiune de drum cu o anumita lungime (de exemplu, succesiune de curbe periculoase, sector cu parte carosabila in stare neeorespunzatoare) si daca considera necesar sa se indice lungimea acestei sectiuni, indicatia va fi data pe un panou suplimentar model 2 din anexa nr. 7 a conventiei si fixat conform dispozitiilor acestei anexe.
1.Indicatoarele destinate sa anunte sau sa aduca la cunostinta participantilor la circulatie reguli speciale de prioritate la intersectii sint: B, 1, B, 2, B, 3 si B, 4, descrise in sectiunea A a anexei nr. 2 a conventiei. Indicatoarele destinate sa aduca la cunostinta participantilor la circulatie o regula de prioritate la locurile inguste sint B, 5 si B, 6, descrise in sectiunea C a anexei nr. 2.
2.Indicatorul B, 1 "Cedeaza trecerea" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe drumul de care se apropie.
3.Indicatorul B, 2 "Oprire" va fi folosit pentru a incunostinta pe conducatori ca, la intersectia unde este instalat, trebuie sa opreasca inainte de a se angaja in intersectie si sa cedeze trecerea vehiculelor care circula pe drumul de care se apropie. Conform paragrafului 2 al art. 46 al prezentei conventii, fiecare stat va aduce la cunostinta secretarului general ca a ales modelul B, 2a sau B, 2b al indicatorului "Oprire".
4.Indicatorul B, 2 poate sa fie instalat si in alta parte decit intr-o intersectie, atunci cind autoritatile competente considera necesar sa anunte conducatorilor ca trebuie sa opreasca in dreptul indicatorului si sa nu plece decit dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol.
5.Indicatoarele B, 1 si B, 2 vor fi instalate in imediata apropiere a intersectiei, pe cit posibil cit mai aproape de locul unde vehiculele trebuie sa opreasca sau de locul pe care nu trebuie sa-l depaseasca decit dupa ce au cedat trecerea.
6.Indicatorul A cu simbolul A, 23 sau cu simbolul A, 24 poate fi folosit pentru a presemnaliza indicatoarele B, 1, respectiv B, 2. Totusi, in statele care folosesc modelul Aa ca indicator de avertizare a pericolului, panourile de presemnalizare ce anunta indicatoarele B, 1 sau B, 2 vor putea fi identic completate de un panou suplimentar model 1, indicat in anexa nr. 7 a conventiei.
7.Indicatorul B, 3 "Drum cu prioritate" va fi folosit pentru a indica participantilor la circulatie ca la intersectiile acestui drum cu alte drumuri, conducatorii de vehicule care circula pe acele drumuri sau care vin de pe ele au obligatia de a ceda trecerea vehiculelor care circula pe acest drum. Indicatorul va putea fi instalat la inceputul drumului si repetat dupa fiecare intersectie; in plus, poate fi instalat inainte de intersectie sau in intersectie. Daca pe un drum a fost instalat indicatorul B, 3, indicatorul B, 4 "Sfirsit de prioritate" va fi instalat in apropiere de locul unde drumul inceteaza de a mai beneficia de prioritate in raport cu alte drumuri. Indicatorul B, 4 va putea fi repetat o data sau de mai multe ori inainte de locul unde inceteaza prioritatea; indicatorul sau indicatoarele instalate inainte de acest loc vor avea in acest caz un panou suplimentar, conform modelului 1 al anexei nr. 7.
8.Daca pe un drum, apropierea de o intersectie este anuntata de un indicator de avertizare a pericolului purtind unul din simbolurile A, 22 sau daca, la intersectie, drumul este cu prioritate si semnalizat ca atare cu indicatoare B, 3 conform dispozitiilor paragrafului 7 din prezentul articol, pe toate celelalte drumuri se va instala la intersectie indicatorul B, 1 sau B, 2; totusi, instalarea indicatoarelor B, 1 sau B, 2 nu este obligatorie pe cararile sau drumurile de pamint, unde conducatorii care circula pe ele, chiar in absenta acestor indicatoare, trebuie sa acorde prioritate la intersectie. Indicatorul B, 2 nu va trebui instalat decit daca autoritatile competente socotesc necesar sa-i oblige pe conducatori sa opreasca, mai ales din cauza vizibilitatii necorespunzatoare pentru conducatorii de pe sectoarele de drum situate de o parte sau de alta a intersectiei de care se apropie.
- Sectiunea A a anexei nr. 4 a conventiei descrie indicatoarele de interzicere sau de restrictie, cu exceptia celor referitoare la oprire sau stationare si le stabileste semnificatia. Aceasta sectiune descrie si indicatoarele care anunta sfirsitul interzicerilor sau restrictiilor sau numai al uneia dintre ele.
1.Indicatoarele de interzicere sau de restrictie si cele de obligare vor fi instalate in imediata apropiere a locului unde incepe obligatia, restrictia sau interzicerea si vor putea fi repetate daca autoritatile competente considera necesar. Totusi, cind autoritatile competente vor socoti necesar pentru motive de vizibilitate sau pentru a avertiza dinainte pe participantii la circulatie, ele vor putea fi instalate la o distanta potrivita inainte de locul unde incepe obligatia, restrictia sau interzicerea. Sub indicatoarele instalate inainte de locul unde incepe obligatia, restrictia sau interzicerea, se va instala un panou suplimentar conform modelului 1 din anexa nr. 7.
2.Indicatoarele de reglementare instalate in acelasi loc cu indicatorul de denumire a localitatii sau foarte aproape de acesta, inseamna ca reglementarea se aplica in toata localitatea, in masura in care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare instalate pe anumite sectoare de drum din localitate.
1.Anexa nr. 5 a conventiei descrie indicatoarele care dau informatii utile participantilor la circulatie, cu exceptia indicatoarelor de stationare, ori se dau asemenea exemple; de asemenea ea da anumite dispozitii pentru folosirea lor.
2.In tarile care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele de pe indicatoarele de la i) la v) ale alin. c) al paragrafului 1 al art. 5 vor fi date in limba nationala si printr-o transcriere cu caractere latine care va reda pe cit posibil pronuntia in limba nationala.
Indicatoarele de presemnalizare vor fi instalate la o asemenea distanta de intersectie incit eficacitatea lor sa fie maxima, atit ziua cit si noaptea, tinind seama de conditiile de drum si de trafic, mai ales de viteza obisnuita a vehiculelor si de distanta de la care indicatorul este vizibil; aceasta distanta poate sa nu fie mai mare de 50 m in localitati, insa pe autostrazi si pe drumurile cu circulatie rapida trebuie sa fie de cel putin 500 m. Indicatoarele pot fi repetate. Un panou suplimentar situat sub indicator poate sa indice distanta dintre indicator si intersectie; inscrierea distantei poate fi aplicata si in partea de jos a indicatorului.
1.Pe acelasi indicator de directie pot figura denumirile mai multor localitati; aceste denumiri vor fi inscrise pe indicator unele sub altele. Pentru denumirea unei localitati nu pot fi folosite litere mai mari decit pentru denumirea altor localitati, in afara de cazul cind localitatea respectiva este cea mai importanta.
2.Atunci cind sint date distante, cifrele ce le indica trebuie sa apara la acelasi nivel cu denumirea localitatii. Pe indicatoarele de directie avind forma unei sageti, aceste cifre vor fi puse intre denumirea localitatii si virful sagetii; pe indicatorul de forma dreptunghiulara ele vor fi puse dupa denumirea localitatii.
Indicatoarele destinate sa identifice drumurile fie cu ajutorul numarului lor format din cifre, litere sau dintr-o combinatie de cifre si litere, fie prin denumirea lor, vor fi constituite din acest numar sau aceasta denumire incadrata intr-un dreptunghi sau ecuson. Partile contractante care au un sistem de clasificare a drumurilor pot, totusi, sa inlocuiasca acest dreptunghi cu un simbol de clasificare.
1.Indicatoarele de localizare pot fi folosite pentru a indica frontiera dintre doua tari sau doua diviziuni administrative ale aceleiasi tari ori denumirea unei localitati, riu, defileu, zone etc.
2.Indicatoarele E, 9a sau E, 9b se instaleaza la intrarea in localitati; indicatoarele E, 9c sau E, 9d se instaleaza la iesirea din localitati. Legislatia nationala poate sa prevada ca aceste indicatoare anunta pe participantii la circulatie ca reglementarea circulatiei este cea aplicabila pe teritoriul tarii in localitati de la indicatoarele E, 9a sau E, 9b, pina la indicatoarele E, 9c sau E, 9d, numai in masura in care o alta reglementare nu ar fi impusa de alte indicatoare pe anumite sectoare de drum din localitate. Totusi, indicatorul B, 4 va trebui sa fie intotdeauna instalat pe drumurile cu prioritate semnalizate cu indicatorul B, 3, in cazul in care prioritatea inceteaza la traversarea localitatii.
Indicatoarele de confirmare au rolul de a confirma directia drumului, atunci cind autoritatile competente socotesc necesar, de exemplu la iesirea din localitatile mari. Ele poarta denumirea uneia sau mai multor localitati in conditiile prevazute de paragraful 1 al art. 16 din prezenta conventie. In cazul inscrierii distantelor, cifrele se inscriu dupa denumirea localitatii.
1.Indicatoarele de orientare prevazute de art. 15 la 20 din conventie se instaleaza acolo unde autoritatile competente socotesc necesar. Celelalte indicatoare nu se instaleaza decit acolo unde organele competente apreciaza ca este indispensabil, tinind seama de dispozitiile paragrafului 1 al art. 6; in special, indicatoarele F, 2 la F, 7 nu se instaleaza decit pe drumurile unde posibilitatile de depanare, alimentare cu carburanti, odihna si masa sint rare.
1.Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 12 al prezentului articol, singurele lumini ce pot fi folosite ca semnale luminoase pentru dirijarea vehiculelor, altele decit cele care sint destinate exclusiv vehiculelor de transport in comun, sint urmatoarele si au semnificatia de mai jos:
(i)lumina verde inseamna permisiunea de a trece; totusi, lumina verde destinata a dirija circulatia intr-o intersectie nu permite conducatorilor sa treaca daca, in directia in care vor sa mearga, aglomerarea circulatiei este de asa natura incit, daca ar intra in intersectie, nu ar putea sa o elibereze la schimbarea fazei;
(ii)lumina rosie inseamna interzicerea de a trece; vehiculele nu trebuie sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista o asemenea linie, de semafor ori, daca semnalul este instalat in mijlocul sau pe partea cealalta a intersectiei, nu trebuie sa intre in intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie;
(iii)lumina galbena trebuie sa apara singura sau concomitent cu lumina rosie; cind apare singura inseamna ca nici un vehicul nu trebuie sa treaca linia de oprire sau de semafor, afara de cazul cind, in momentul aprinderii luminii, vehiculul se afla atit de aproape incit nu ar mai putea opri in conditii suficiente de siguranta inainte de a trece linia de oprire sau de semafor. Daca semnalul este instalat in mijloc sau de cealalta parte a intersectiei, lumina galbena inseamna ca nici un vehicul nu trebuie sa intre in intersectie sau pe o trecere pentru pietoni din intersectie, afara de cazul cind, in momentul aprinderii luminii, se afla atit de aproape incit nu ar mai putea opri in conditii suficiente de siguranta inainte de a intra in intersectie sau pe trecerea de pietoni. Cind apare concomitent cu lumina rosie, inseamna ca semnalul este pe punctul de a se schimba, dar nu modifica interzicerea de a trece impusa de lumina rosie.
(i)o lumina rosie intermitenta; sau doua lumini rosii intermitente alternativ, din care una se aprinde cind cealalta se stinge, montate pe acelasi suport la acelasi nivel si indreptate in aceeasi directie inseamna ca vehiculele nu trebuie sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista linie de oprire de semnal; aceste lumini nu pot fi folosite decit la trecerile la nivel si la intrarea pe poduri mobile sau debarcadere, precum si pentru a indica interzicerea de a trece datorita vehiculelor de pompieri ce intra pe drum sau la apropierea unui avion ce trece la mica inaltime deasupra drumului;
2.Semnalele din sistemul cu culori se compun din trei lumini neintermitente, respectiv rosie, galbena si verde; lumina verde nu trebuie sa se aprinda decit atunci cind luminile rosie si galbena sint stinse.
3.Semnalele din sistemul cu doua culori se compun dintr-o lumina rosie si una verde, neintermitente. Lumina rosie si lumina verde nu trebuie sa se aprinda concomitent. Semnalele sistemului cu doua culori nu vor fi folosite decit in instalatii provizorii, sub rezerva termenului prevazut la paragraful 3 al art. 3 din prezenta conventie, pentru inlocuirea instalatiilor existente.
4.Luminile din sistemele cu doua si trei culori, prevazute la paragrafele 2 si 3 ale prezentului articol trebuie sa fie instalate fie vertical, fie orizontal.
5.In cazul cind luminile sint asezate vertical, lumina rosie trebuie sa fie sus; daca luminile sint asezate orizontal, lumina rosie trebuie sa fie montata pe partea opusa celei care corespunde sensului circulatiei.
7.Semnalele luminoase din sistemele cu trei si doua culori, mentionate la paragrafele 2 si 3 ale prezentului articol, trebuie sa fie rotunde. Luminile intermitente rosii mentionate la paragraful 1 din prezentul articol trebuie sa fie si ele rotunde.
8.Lumina galbena intermitenta poate fi montata si singura; o asemenea lumina poate sa inlocuiasca, in trei ore cu trafic redus, luminile din sistemul cu trei culori.
9.Atunci cind lumina verde din sistemul cu trei culori are una sau mai multe sageti, iluminarea acesteia sau a acestor sageti inseamna ca vehiculele pot circula numai in directia sau directiile indicate. Sagetile care permit a merge drept inainte vor avea virful in sus.
10.Atunci cind un semnal din sistemul cu trei culori include una sau mai multe lumini verzi suplimentare avind forma uneia sau mai multor sageti, iluminarea acesteia sau acestor sageti inseamna permisiunea pentru vehicule de a continua mersul in directia sau directiile indicate de sageata sau sageti, oricare ar fi in acel moment faza in curs a sistemului cu trei culori; asta mai inseamna ca, atunci cind se gasesc vehicule pe o banda rezervata circulatiei in directia indicata de sageata sau ca traficul trebuie sa se desfasoare in acea directie, conducatorii lor trebuie ca, dupa ce au lasat sa treaca vehiculele din rindul in care vor sa intre si fara sa puna in pericol pietonii, sa avanseze in directia indicata daca prin oprire ar bloca circulatia vehiculelor ce vin din spate pe aceeasi banda. Aceste lumini suplimentare trebuie sa fie situate, de preferinta, la acelasi nivel cu lumina verde normala.
11.Cind deasupra benzilor materializate prin marcaje longitudinale ale unei parti carosabile cu mai mult de doua benzi sint montate lumini verzi sau rosii, lumina rosie interzice de a se circula pe banda deasupra careia se gaseste, iar lumina verde inseamna permisiunea de a merge pe acea banda. Lumina rosie trebuie sa aiba forma a doua bare inclinate incrucisate, iar lumina verde forma unei sageti cu virful in jos.
12.Legislatia nationala va putea sa prevada montarea la unele treceri la nivel a unei lumini albe rotunde intermitente cu cadenta lenta care inseamna permisiunea de a trece.
13.Atunci cind semnalele luminoase de circulatie sint destinate numai biciclistilor, restrictia va fi semnalata, daca este necesar pentru a evita orice confuzie, prin silueta unei biciclete, chiar pe semnal sau printrun semnal de dimensiuni mici completat cu o placuta dreptunghiulara in care va figura o bicicleta.
1.Singurele lumini care pot fi folosite ca semnale luminoase destinate numai pietonilor sint urmatoarele si au semnificatia de mai jos:
2.Semnalele luminoase destinate pietonilor vor fi, de preferinta, din sistemul cu doua culori compus din doua lumini, respectiv rosu si verde; totusi, ele pot fi si din sistemul cu trei culori continind trei lumini, respectiv rosu, galben si verde. Niciodata nu vor fi aprinse concomitent doua lumini.
3.Luminile vor fi dispuse vertical, lumina rosie fiind totdeauna sus, iar lumina verde totdeauna jos. De preferinta, lumina rosie va avea forma unui pieton imobil sau a unor pietoni imobili, iar lumina verde forma unui pieton in mers sau pietoni in mers.
4.Semnalele luminoase pentru pietoni trebuie sa fie concepute si instalate in asa fel incit sa excluda orice posibilitate de a fi interpretate de conducatori ca fiind semnale luminoase destinate a dirija circulatia vehiculelor.
Marcajele pe partea carosabila (marcajele rutiere) sint folosite, atunci cind autoritatea competenta socoteste necesar, pentru a dirija circulatia, a avertiza sau orienta pe participantii la circulatie. Pot fi folosite fie singure, fie cu alte mijloace de semnalizare care le intaresc sau precizeaza semnificatia.
1.Marcajul longitudinal care consta dintr-o linie continua, aplicata pe suprafata partii carosabile, inseamna ca interzice oricarui vehicul de a-l trece sau incalca, precum si, atunci cind marcajul separa cele doua sensuri de circulatie, de a circula pe acea parte a marcajului care este pentru conducator opusa marginii partii carosabile corespunzatoare sensului circulatiei. Marcajul longitudinal format din doua linii continue are aceeasi semnificatie.
a)Marcajul longitudinal constind dintr-o linie discontinua aplicata pe suprafata partii carosabile, nu are semnificatia de interdictie, insa este destinata:
3.Atunci cind marcajul longitudinal consta dintr-o linie continua aplicata pe suprafata partii carosabile alaturi de o linie discontinua, conducatorii trebuie sa tina seama numai de linia care este situata pe partea lor. Aceasta dispozitie nu impiedica pe conducatorii care au executat o depasire permisa de a-si relua locul normal pe partea carosabila.
1.Marcajul transversal care consta dintr-o linie continua sau din doua linii continue paralele aplicate pe latimea uneia sau mai multor benzi de circulatie indica linia de oprire impusa de indicatorul B, 2 "Oprire" de la paragraful 3 al art. 10 din prezenta conventie. Un astfel de marcaj poate fi folosit si pentru a indica linia de oprire impusa eventual de un semnal luminos, de un semnal al agentului care dirijeaza circulatia sau inaintea unei treceri la nivel. Inaintea marcajelor ce insotesc indicatorul B, 2 poate fi aplicat pe partea carosabila a drumului cuvintului "Stop".
2.In afara de cazul cind din punct de vedere tehnic nu este posibil, marcajul transversal descris la paragraful 1 al prezentului articol va fi aplicat de fiecare data cind se instaleaza indicatorul B, 2.
3.Marcajul transversal ce consta dintr-o linie discontinua sau sau din doua linii discontinue paralele, aplicate pe latimea uneia sau a mai multor benzi de circulatie, indica linia pe care vehiculele nu trebuie sa o incalce in mod obisnuit atunci cind trebuie sa cedeze trecerea potrivit indicatorului B, 1 "Cedeaza trecerea" prevazut la paragraful 2 al art. 10 al prezentei conventii. Inaintea unui astfel de marcaj poate fi desenat pe partea carosabila a drumului, pentru a simboliza indicatorul B, 1, un triunghi cu marginea lata avind o latura paralela cu marcajul, iar virful opus indreptat spre vehiculele care se apropie.
1.Alte marcaje pe partea carosabila ca sageti, linii paralele sau oblice ori inscriptii, pot fi folosite pentru a repeta semnificatiile indicatoarelor sau pentru a da participantilor la circulatie indicatii ce nu pot fi date in mod corespunzator de indicatoare. Asemenea marcaje vor fi folosite, mai ales, pentru a indica limitele zonelor sau benzilor de stationare, locurile de oprire a autobuzelor sau troleibuzelor unde stationarea este interzisa, precum si preselectia inaintea intersectiilor. Totusi, cind pe partea carosabila separata in benzi de circulatie prin marcaje longitudinale este aplicata o sageata, conducatorii trebuie sa urmeze directia sau una din directiile indicate pe banda pe care se gasesc.
2.Cu exceptia dispozitiilor paragrafului 4 al art. 26 din prezenta conventie referitoare la trecerile pentru pietoni, marcarea unei zone a partii carosabile sau a unei zone situate mai sus de nivelul partii carosabile cu linii oblice paralele incadrate de o banda continua sau de benzi discontinue inseamna, daca banda este continua, ca vehiculele nu trebuie sa intre in aceasta zona, iar daca benzile sint discontinue, ca vehiculele nu trebuie sa intre in zona decit in cazul cind aceasta manevra nu prezinta nici un pericol sau ca este destinata sa faca legatura cu o strada transversala situata de partea cealalta a partii carosabile.
1.Marcajele de pe partea carosabila mentionate la nr. 26 la 28 din prezenta conventie pot fi vopsite pe partea carosabila sau aplicate in orice alt mod, cu conditia sa fie la fel de eficace.
2.Daca marcajele de pe partea carosabila sint vopsite, ele vor fi de culoare galbena sau alba, culoarea albastra putind fi folosita pentru marcajele care indica locurile unde stationarea este permisa sau limitata. Cind, pe teritoriul unei parti contractante se folosesc cele doua culori, galbena si alba, marcajele de aceeasi categorie vor trebui sa fie din aceeasi culoare. Pentru aplicarea prezentului paragraf, termenul alb include nuantele argintiu sau gri deschis.
2.Cind importanta santierelor si a circulatiei le justifica, pentru a semnaliza limitele santierelor pe partea carosabila, se vor instala bariere, intermitente sau continue, vopsite cu benzi alternante albe si rosii, galbene si rosii, negre si albe sau negre si galbene si, in afara de aceasta, pe timp de noapte daca barierele nu sint reflectorizante, lumini si dispozitive reflectorizante. Dispozitivele reflectorizante si luminile fixe vor fi de culoare rosie sau galben inchis, iar luminile intermitente de culoare galben inchis. Totusi:
Fiecare parte contractanta va adopta pentru intregul teritoriu aceeasi culoare sau acelasi sistem de culori pentru luminile sau dispozitivele reflectorizante folosite pentru a semnaliza marginea partii carosabile.
a)Daca la o trecere la nivel este instalata o semnalizare pentru a anunta apropierea trenurilor sau apropiata inchidere a barierelor ori a semibarierelor, aceasta va fi compusa dintr-o lumina rosie intermitenta sau din lumini rosii intermitente alternativ, asa cum este prevazut la paragraful 1 b) al art. 23 din conventie. Totusi:
(i)luminile rosii intermitente pot fi completate sau inlocuite de un semnal luminos din sistemul rosu-galben-verde, descris la paragraful 2 al art. 23 din prezenta conventie sau de un astfel de semnal de la care lipseste lumina verde, daca alte semnale luminoase din sistemul cu trei culori se afla pe drum putin inainte de trecerea la nivel ori daca trecerea la nivel este prevazuta cu bariere;
2.Semnalele luminoase vor fi instalate la marginea partii carosabile ce corespunde sensului circulatiei; cind imprejurarile o cer, de exemplu conditiile de vizibilitate a semnalelor sau intensitatea circulatiei, semnalele vor fi repetate pe cealalta parte a drumului. Totusi, daca conditiile locale impun, luminile vor putea fi repetate pe un refugiu din mijlocul partii carosabile, sau instalate deasupra partii carosabile.
3.Conform paragrafului 4 al art. 10 din conventie, indicatorul B, 2 "Oprire" poate fi instalat la o trecere la nivel fara bariere, semibariere sau semnalizare luminoasa ce avertizeaza apropierea trenurilor; la trecerile la nivel prevazute cu acest indicator, conducatorii vor opri la linia de oprire sau, in absenta acesteia, in dreptul indicatorului si nu vor pleca decit dupa ce s-au asigurat ca nu se apropie nici un tren.
1.La trecerile la nivel echipate cu bariere sau cu semibariere, instalate de fiecare parte a caii ferate, prezenta acestor bariere sau semibariere de-a curmezisul drumului inseamna ca nici un participant la circulatie nu are dreptul sa treaca linia barierei sau semibarierei cea mai apropiata; miscarea barierelor sau a semibarierelor pentru a fi asezate de-a curmezisul drumului au aceeasi semnificatie.
2.Aparitia luminii sau a luminilor rosii mentionate la alin. a) al paragrafului 1 al art. 33 din conventie, sau punerea in functiune a semnalului sonor mentionat la acelasi paragraf 1, inseamna, de asemenea, ca nici un participant la circulatie nu are dreptul sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista o asemenea linie, de semnal. Aprinderea luminii galbene din sistemul cu trei culori, mentionat la alin. a) i) al paragrafului 1 al art. 33, inseamna ca nici un participant la circulatie nu are dreptul sa treaca linia de oprire sau, daca nu exista o asemenea linie, de semnal, exceptind vehiculele care se gasesc atit de aproape cind semnalul galben se aprinde incit nu ar mai putea opri in conditii de siguranta deplina inaintea semnalului.
1.Barierele si semibarierele trecerilor la nivel vor fi marcate in mod distinct cu benzi alternante de culori rosie si alba, rosie si galbena, negre si albe sau negre si galbene. Totusi, ele vor putea sa nu fie colorate decit in alb sau galben, cu conditia de a fi prevazute la mijloc cu un disc mare rosu.
2.La orice trecere la nivel fara bariere sau semibariere se va instala, in imediata apropiere a caii ferate, indicatorul B, 7 descris in anexa nr. 3. Daca exista o semnalizare luminoasa care avertizeaza apropierea trenurilor sau un indicator B, 2 "Oprire", indicatorul B, 7 va fi instalat pe acelasi suport cu indicatorul B, 2 sau cu semnalizarea luminoasa. Instalarea indicatorului B, 7 nu este obligatorie:
3.Sub indicatorul de avertizare a pericolului, ce poarta unul din simbolurile A, 26 sau A, 27 descrise la anexa nr. 3 a conventiei, poate fi instalat un panou dreptunghiular cu latura mare verticala avind trei bare oblice rosii pe fond alb sau galben, dar in acest caz vor fi instalate, aproximativ la o treime si la doua treimi distanta intre indicator si calea ferata, panouri suplimentare de aceeasi forma si care au una sau doua bare oblice rosii pe fond alb sau galben. Aceste panouri pot fi repetate pe partea opusa a drumului. Sectiunea C a anexei nr. 3 a conventiei descrie panourile mentionate in prezentul paragraf.
a)sa instaleze inaintea fiecarei treceri la nivel unul din indicatoarele de avertizare a pericolului purtind simbolurile A, 26 sau A, 27; totusi, indicatorul va putea sa nu fie instalat:
b)sa echipeze cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare de apropiere a trenurilor orice trecere la nivel, in afara cazului cind participantii la circulatie pot vedea calea ferata din ambele parti ale trecerii la nivel, in asa fel incit, tinind seama in special de viteza maxima a trenurilor, un conducator de vehicul rutier ce se apropie de calea ferata dintr-o parte sau alta sa aiba timp sa opreasca inainte de a se angaja pe trecerea la nivel daca trenul se vede, iar cei care s-ar gasi deja angajati pe trecerea la nivel in momentul aparitiei trenului sa aiba timp sa termine traversarea; totusi, partile contractante vor putea deroga de la dispozitiile prezentului alineat la trecerile la nivel unde viteza trenurilor este relativ lenta sau chiar unde circulatia vehiculelor cu motor este slaba;
c)sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevazute la paragraful 1 al art. 33 din conventie orice trecere la nivel prevazuta cu bariere sau semibariere a caror comanda este data de la o cabina de unde acestea nu sint vizibile;
d)sa echipeze cu una din semnalizarile de apropiere a trenurilor prevazute la paragraful 1 al art. 33 din conventie orice trecere la nivel prevazuta cu bariere sau semibariere a caror comanda de apropiere a trenurilor este data automat;
e)pentru a spori vizibilitatea barierelor si semibarierelor, sa aplice materiale sau dispozitive reflectorizante si, eventual, sa le ilumineze pe timpul noptii; mai mult, pe drumurile cu circulatie auto intensa pe timp de noapte, indicatoarele de avertizare a pericolului sa fie prevazute cu materiale sau dispozitive reflectorizante si, eventual, sa fie iluminate pe timpul noptii;
f)pe cit posibil, in apropiere de trecerile la nivel echipate cu semibariere, sa aplice in mijlocul partii carosabile un marcaj longitudinal care sa interzica vehiculelor ce se apropie de trecerea la nivel sa patrunda in jumatatea partii carosabile opusa sensului circulatiei si chiar sa amenajeze insule directionale care sa separe cele doua sensuri de circulatie.
2.Dispozitiile prezentului articol nu se aplica in cazurile prevazute de ultima fraza a paragrafului 2 al art. 35 din conventie.
1.Prezenta conventie va fi deschisa, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New •ork, pina la 31 decembrie 1969, semnarii de catre toate statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau membre ale uneia din institutiile sale specializate, ale Agentiei Internationale pentru Energia Atomica ori partilor la Statutul Curtii Internationale de Justitie si de catre oricare alt stat invitat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la conventie.
1.Orice stat va putea, atunci cind va semna sau ratifica prezenta conventie ori va adera la ea, sau oricind ulterior, sa declare printr-o instiintare adresata secretarului general ca conventia intra in vigoare pentru toate teritoriile sau numai pentru unul dintre acestea care asigura relatiile internationale. Conventia va intra in vigoare pe teritoriul sau teritoriile indicate in instiintare la treizeci de zile dupa data la care secretarul general va primi aceasta instiintare sau de la data intrarii in vigoare a conventiei pentru statul care adreseaza instiintarea, daca aceasta data este ulterioara precedentei.
2.Orice stat care face declaratia prevazuta la paragraful 1 din prezentul articol va trebui ca, in numele teritoriilor pentru care a facut-o, sa adreseze o instiintare care sa contina declaratiile prevazute la paragraful 2 al art. 46 din conventie.
3.Orice stat care va face declaratia prevazuta la paragraful 1 al prezentului articol va putea la orice data ulterioara sa declare, printr-o instiintare adresata secretarului general, ca conventia va inceta sa mai fie in vigoare pe acel teritoriu dupa un an de la data primirii acestei instiintari de catre secretarul general.
1.Dupa o perioada de un an de la intrarea in vigoare a conventiei, orice parte contractanta va putea sa propuna unu sau mai multe amendamente la conventie. Textul oricarei propuneri de amendament, insotit de o expunere de motive, va fi adresat secretarului general, care il va comunica tuturor partilor contractante. Partile contractante vor avea posibilitatea de a-l instiinta, in decurs de douasprezece luni urmatoare datei acestei comunicari: a) ca accepta amendamentul sau b) ca il resping, ori c) ca doresc sa fie convocata o conferinta pentru a-l examina. Secretarul general va transmite si textul amendamentului propus tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din conventie.
a)Orice propunere de amendament care va fi comunicata conform dispozitiilor paragrafului precedent va fi considerata ca acceptata daca, in termenul de douasprezece luni sus-mentionat, cel putin o treime din partile contractante informeaza secretarul general fie ca resping amendamentul, fie ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina. Secretarul general va aduce la cunostinta tuturor partilor contractante orice acceptare sau respingere a amendamentului propus, precum si orice cerere de convocare a unei conferinte. Daca numarul total al respingerilor si al cererilor primite inauntrul termenului de douasprezece luni este inferior unei treimi din numarul total al partilor contractante, secretarul general va instiinta toate partile contractante ca amendamentul va intra in vigoare la sase luni dupa expirarea termenului de douasprezece luni specificat la paragraful precedent pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, in decursul termenului respectiv, au respins amendamentul sau au cerut convocarea unei conferinte pentru a-l examina.
b)Orice parte contractanta care, in decursul termenului de douasprezece luni, va respinge o propunere de amendament sau va cere convocarea unei conferinte pentru a-l examina, va putea, oricind dupa expirarea acestui termen, sa aduca la cunostinta secretarului general ca accepta amendamentul, iar secretarul general va comunica aceasta instiintare tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partile contractante care au anuntat acceptarea, la sase luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea.
3.Daca un amendament propus nu a fost acceptat, conform paragrafului 2 al prezentului articol, si daca, in termenul de douasprezece luni specificat la paragraful 1 al prezentului articol, mai putin de jumatate din numarul total al partilor ccntractante informeaza secretarul general ca resping amendamentul propus si daca cel putin o treime din numarul total al partilor contractante, dar nu mai putin de zece, il informeaza ca aceepta amendamentul sau ca doresc convocarea unei conferinte pentru a-l examina, secretarul general va convoca o conferinta pentru examinarea amendamentului propus sau a oricarei alte propuneri cu care ar fi sesizat in conformitate cu paragraful 4 al prezentului articol.
4.Daca a fost convocata o conferinta conform dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol, secretarul general va invita la aceasta toate statele prevazute la paragraful 1 al art. 37 din conventie. El va cere tuturor statelor invitate la conferinta sa-i prezinte, cel mai tirziu cu sase luni inainte de data deschiderii, orice propunere care ar dori sa fie examinata de aceasta conferinta in afara de amendamentul propus, comunicind aceste propuneri cu cel putin trei luni inainte de data deschiderii conferintei tuturor statelor invitate la conferinta.
a)Orice amendament la prezenta conventie va fi considerat ca acceptat daca a fost adoptat cu o majoritate de doua treimi a statelor reprezentate la conferinta, cu conditia ca aceasta majoritate sa reprezinte cel putin doua treimi din numarul partilor contractante reprezentate la conferinta. Secretarul general va incunostinta toate partile contractante despre adoptarea amendamentului care va intra in vigoare dupa douasprezece luni de la data instiintarii pentru toate partile contractante, cu exceptia acelora care, inauntrul acestui termen, vor comunica secretarului general ca resping amendamentul.
b)Orice parte contractanta care va respinge un amendament in termenul de douasprezece luni va putea, oricind, sa instiinteze secretarul general ca il accepta, iar secretarul general va transmite aceasta instiintare tuturor celorlalte parti contractante. Amendamentul va intra in vigoare, pentru partea contractanta care va comunica acceptarea, la sase luni dupa data la care secretarul general va primi instiintarea sau la sfirsitul termenului de douasprezece luni, daca data este ulterioara precedentei.
Orice diferend dintre doua sau mai multe parti contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea conventiei, pe care partile nu il vor putea solutiona prin negocieri sau in alt mod, va putea fi adus, la cererea oricarei parti contractante interesate, in fata Curtii Internationale de Justitie pentru a fi solutionat de aceasta.
1.Orice stat va putea, in momentul cind va semna prezenta conventie sau va depune instrumentul de ratificare sau de aderare, sa declare ca nu se considera legat de art. 44 al conventiei. Celelalte parti contractante nu vor fi legate de art. 44 fata de oricare dintre partile contractante care va face o astfel de declaratie.
a)In momentul in care depune instrumentul de ratificare sau de aderare, fiecare stat va declara, prin instiintare adresata secretarului general, in vederea aplicarii conventiei:
3.Declaratiile prevazute la paragraful 2 al prezentului articol vor intra in vigoare dupa sase luni de la data la care secretarul generai va primi instiintarea sau de la data intrarii in vigoare a conventiei pentru statul care face declaratia, daca aceasta data este ulterioara precedentei.
4.Rezervele la conventie si la anexele acesteia, altele decit rezerva prevazuta la paragraful 1 al prezentului articol, sint admise cu conditia sa fie formulate in scris si, daca au fost formulate inainte de depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare, sa fi fost confirmate prin acest instrument. Secretarul general va comunica rezervele respective tuturor statelor prevazute la paragraful 1 al art. 37 din conventie.
5.Orice parte contractanta care va formula o rezerva sau va face o declaratie in conformitate cu paragrafele 1 si 4 ale prezentului articol va putea, oricind, sa o retraga prin instiintare adresata secretarului general.
In afara declaratiilor, instiintarilor si comunicarilor prevazute la art. 41 si 46 ale conventiei, secretarul general va comunica tuturor statelor prevazute la paragraful 1 al art. 37:
Originalul conventiei, intocmit intr-un singur exemplar in limbile engleza, spaniola, chineza, rusa si franceza, toate cele cinci texte fiind la fel de valabile, va fi depus pe linga secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor statelor vizate la paragraful 1 al art. 37 din conventie.
Indicatoare de avertizare a pericolului, cu exceptia celor instalate in apropierea intersectiilor sau a trecerilor la nivel
NOTA: Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului la apropierea intersectiilor, a se vedea sectiunea B a anexei nr. 2. Pentru indicatoarele de avertizare a pericolului instalate in apropiere de trecerile la nivel, a se vedea sectiunile A si C ale anexei nr. 3.
Indicatorul "A", "Avertizare a pericolului", este de model Aa sau de model Ab, ambele descrise mai jos si reproduse in anexa nr. 9. Modelul Aa este un triunghi echilateral cu o latura orizontala, iar virful opus este in sus; fondul este alb sau galben, iar marginea este rosie. Modelul Ab este un patrat cu o diagonala verticala; fondul este galben, iar marginea care se reduce la o banda ingusta este neagra. Simbolurile care sint aplicate pe aceste indicatoare sint, in afara indicatiilor contrare cuprinse in descrierea lor, negre sau de culoare albastru inchis.
Latura indicatoarelor Aa de dimensiuni normale este de aproximativ 0,90 m; latura indicatoarelor Aa de dimensiuni mici nu trebuie sa fie mai mica de 0,80 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni normale este de aproximativ 0,60 m; latura indicatoarelor Ab de dimensiuni mici nu trebuie sa fie mai mica de 0,40 m.
Sectiunea B: Simboluri de indicatoare pentru avertizarea pericolului si dispozitii pentru folosirea acestor indicatoare
Pentru a semnaliza apropierea de o coborire cu inclinare mare se va folosi indicatorul model Aa, simbolul A, 2a si cu indicatorul model Ab, simbolul A, 2b.
- Partea stinga a simbolului A,2a ocupa coltul sting al panoului indicatorului, iar baza sa se intinde pe intreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 2a si A, 2b cifra indica inclinarea in procente: aceasta indicatie poate fi inlocuita cu un raport (1:10). Totusi, partile contractante vor putea, in locul simbolului A, 2a sau A, 2b, dar tinind seama, pe masura posibilitatilor, de dispozitiile paragrafului 2 b) al art. 5 din conventie, sa aleaga simbolul A, 2c, daca au adoptat modelul de indicator A, si simbolul A, 2d, daca au adoptat modelul de indicator Ab.
Pentru a semnaliza apropierea de o urcare cu inclinare mare, se va folosi simbolul A, 3a cu modelul de indicator Aa si simbolul A, 3b cu modelul de indicator Ab.
- Partea dreapta a simbolului A, 3a ocupa coltul drept al panoului indicatorului, iar baza sa se intinde pe intreaga latime a acestui panou. La simbolurile A, 3a si A, 3b cifra indica panta in procente; aceasta indicatie poate fi inlocuita cu un raport (1: 10). Totusi, partile contractante care au ales simbolul A, 2c, ca simbol pentru coborire periculoasa, vor putea, in locul simbolului A, 3a, sa aleaga simbolul A, 3c, iar partile contractante care au ales simbolul A, 2d vor putea sa aleaga simbolul A, 3d, in locul simbolului A, 3b.
Sub indicatorul de avertizare cu simbolul A, 5 se va putea instala un panou dreptunghiular model A, 29 a, descris in sectiunea C a anexei nr. 3, dar in acest caz se va instala la aproximativ o treime sau doua treimi din distanta dintre semnalul cu simbolul A, 5 si podul mobil panouri model A, 29 b si A, 29 c descrise in anexa respectiva.
Pentru a semnaliza apropierea de o zona cu denivelari, de poduri sau drumuri in forma de spinare de magar, ori de treceri unde partea carosabila se gaseste intr-o stare necorespunzatoare, se va folosi simbolul A, 7a.
Pentru a semnaliza apropierea de o sectiune a drumului unde exista pericolul traversarii drumului de catre animale, se va folosi un simbol reprezentind silueta unui animal, domestic sau salbatic, de cea mai frecventa specie, cum ar fi: simbolul A, l4 a pentru animale domestice si simbolul A, 14 b pentru animale salbatice.
Daca se considera necesar sa se semnalizeze apropierea de o trecere unde circulatia este dirijata prin semnale luminoase, deoarece participantii la circulatie nu se asteapta ca vor intilni o astfel de trecere, se va folosi simbolul A, 16. Exista trei modele de simboluri A, 16: A, 16a, A, 16b si A, 16c, care corespund dispunerii luminilor din sistemul cu trei culori, descris la paragrafele 4 la 6 ale art. 23 din conventie. Acest simbol are trei culori corespunzatoare luminilor care anunta apropierea.
Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde circulatia se desfasoara, temporar sau permanent, in ambele sensuri si pe aceeasi parte carosabila, cind pe sectorul precedent ea se facea in sens unic, sau pe un drum cu mai multe parti carosabile destinate circulatiei in sens unic, se va folosi simbolul A, 19.
Pentru a semnaliza apropierea de un sector de drum unde exista un pericol altul decit cele ce au fost descrise la paragrafele 1-19 de mai sus sau in anexele nr. 2 si 3, se va putea folosi simbolul A, 20.
Partile contractante pot, totusi, sa adopte simboluri expresive conform dispozitiilor paragrafului 1 a) ii) al art. 3 din conventie.
Indicatorul A, 20 poate fi folosit mai ales pentru a semnaliza traversarea cailor ferate unde circulatia feroviara se efectueaza cu viteza foarte redusa, iar circulatia rutiera este dirijata de catre un insotitor al vehiculelor feroviare facind semnalele necesare cu bratul.
Indicatoare de reglementare a prioritatii la intersectii, indicatoare de avertizare a pericolului la apropierea de intersectii si indicatoare ce reglementeaza prioritatea la trecerile inguste.
NOTA: Atunci cind intr-o intersectie cu un drum cu prioritate, traseul acestui drum isi schimba directia, sub indicatoarele de avertizare a pericolului care semnalizeaza apropierea de intersectie sau sub indicatoarele ce reglementeaza prioritatea, instalate sau nu la intersectie, se va putea monta un panou care sa indice pe schema intersectiei traseul drumului cu prioritate.
Modelul B, 2a este octogonal cu fond rosu si are cuvintul "Stop" de culoare alba in engleza sau in limba statului respectiv; inaltimea cuvintului este cel putin egala cu o treime din inaltimea panoului;
Modelul B, 2b este rotund cu fondul alb sau galben si cu marginea rosie; in interior poarta indicatorul B, 1 fara inscriptie si, in afara de aceasta, in partea de sus, cu litere mari negre sau albastru inchis, cuvintul "Stop" in engleza sau in limba statului respectiv.
Indicatorul "Sfirsit de prioritate" este de model B, 4. El este format din indicatorul B, 3 de mai sus la care se adauga o banda mediana, perpendiculara pe latura stinga inferioara si pe latura dreapta superioara sau o serie de linii negre sau gri paralele ce formeaza o banda de tipul amintit mai sus.
(i)intersectie unde prioritatea este cea prevazuta de regula generala de prioritate in vigoare in tara. Se va folosi cu indicatorul de model Aa, simbolul A, 21a si cu indicatorul de model Ab, simbolul A, 21b. Simbolurile A, 21a si A, 21b vor putea fi inlocuite cu simboluri care indica mult mai clar natura intersectiei, cum ar fi A, 21c, A, 21d; A, 21e; A, 21f; A, 21g;
Simbolul A, 22a va putea fi inlocuit cu simbolurile care indica mai clar natura intersectiei, cum ar fi: A, 22b si A, 22c.
Aceste simboluri nu vor putea fi folosite decit daca pe drumul sau pe drumurile care formeaza intersectia anuntata este instalat indicatorul B, 1 sau B, 2 ori daca aceste drumuri (de exemplu, poteci sau drumuri de tara), sint astfel incit potrivit legislatiei nationale conducatorii care circula pe ele trebuie, chiar in lipsa lor, sa cedeze trecerea la intersectie. Folosirea acestor simboluri pe drumurile pe care este instalat indicatorul B, 3 va fi limitata la unele cazuri exceptionale;
(iii)intersectie cu un drum cu prioritate. Daca la intersectie este instalat indicatorul B, 1 "Cedeaza trecerea" se va folosi simbolul A, 23.
Daca, la locurile inguste, unde trecerea vehiculelor ce vin din sensuri opuse este ingreuiata sau imposibila, circulatia este dirijata si, daca conducatorii pot sa vada clar atit noaptea cit si ziua trecerea respectiva pe toata intinderea ei, iar dirijarea consta in acordarea prioritatii unui sens de circulatie si nu prin semnalizare luminoasa se va instala cu fata spre circulatia de unde nu exista prioritate, indicatorul B, 5 "Prioritate circulatiei din sens invers". Acest indicator interzice accesul pe trecerea ingusta atit timp cit nu este posibila traversarea locului respectiv fara a obliga vehiculele ce vin din sens opus sa opreasca.
Pentru a semnaliza pe conducatori ca la un loc ingust au prioritate fata de vehiculele care circula din sens invers, se va folosi indicatorul B, 6.
Acest indicator este dreptunghiular cu fond albastru; sageata indreptata in sus este alba, iar cealalta, rosie.
In cazul ca se foloseste indicatorul B, 6 in mod obligatoriu trebuie instalat pe drum, de cealalta parte a locului ingust, indicatorul B, 5, destinat circulatiei in celalalt sens.
Indicatoare pentru trecerile la nivel.
Indicatorul care se instaleaza este de model Aa sau Ab descris in sectiunea A a anexei nr. 1. Pentru simbolul care se aplica pe acest semnal se vor distinge urmatoarele cazuri:
a)pentru a semnaliza trecerile la nivel cu bariere sau cu semibariere, de fiecare parte a caii ferate, se va folosi simbolul A, 26;
b)pentru a semnaliza celelalte treceri la nivel, se va folosi simbolul A, 27 care este de doua feluri: A, 27a si A, 27b;
c)pentru a semnaliza o intersectie cu o linie de tramvai, cu conditia ca sa nu fie vorba de o trecere la nivel in sensul definitiei date la art. 1 al conventiei, se va putea folosi simbolul A, 28.
NOTA: Daca se considera necesar sa se semnalizeze intersectiile drumurilor cu caile ferate unde circulatia feroviara se face cu viteza mica, iar circulatia rutiera este dirijata de un insotitor al vehiculelor feroviare care face semnalele necesare cu bratul, se va folosi indicatorul A, 20 descris in sectiunea B a anexei nr. 1.
Indicatorul B,7 la care se refera paragraful 2 al art. 35 din conventie are trei modele: B, 7a, B, 7b, B, 7c.
Modelele B, 7a si B, 7b au fondul alb sau galben si marginea rosie sau neagra; modelul B, 7c are fondul alb sau galben si marginea neagra; la modelul B, 7c scrierea se face cu litere negre. Modelul B, 7b nu se foloseste decit atunci cind calea ferata are cel putin doua linii; la modelul B, 7c panoul aditional nu se instaleaza decit atunci cind calea ferata este dubla, indicindu-se si numarul liniilor.
Panourile mentionate de paragraful 3 al art. 35 din conventie sint indicatoarele A, 29a, A, 29b si A, 29c. Panta coboritoare a barelor este indreptata spre partea carosabila.
Deasupra indicatoarelor A, 29b si A, 29c poate fi instalat la fel ca si deasupra indicatorului A, 29a indicatorul de avertizare a pericolului la trecerea la nivel.
Indicatoare de reglementare, cu exceptia celor de prioritate, oprire si stationare.
NOTA: Pentru indicatoarele de prioritate a se vedea anexa nr. 2; pentru indicatoarele de oprire si stationare a se vedea anexa nr. 6.
a)Indicatoarele de interzicere sau de restrictie sint rotunde; diametrul lor nu trebuie sa fie mai mic de 0,60 m in afara localitatilor si de 0,40 m in localitati.
b)Cu exceptiile precizate mai jos cu ocazia descrierii indicatoarelor respective, indicatoarele de interzicere sau de restrictie sint pe fond alb sau galben si cu o margine lata rosie, iar simbolurile si inscriptiile, daca exista, sint negre sau albastru inchis; barele oblice, daca exista, sint rosii si trebuie sa fie inclinate de sus in jos pornind de la stinga.
(i)Pentru a semnaliza interzicerea accesului oricaror vehicule, se va folosi indiratorul C, 1 "Acces interzis" care are doua modele: C, 1a si C, 1b;
(ii)Pentru a semnaliza ca circulatia oricarui vehicul este interzisa in ambele sensuri, se va folosi indicatorul C, 2 "Circulatie interzisa in ambele sensuri";
(iii)Pentru a semnaliza interzicerea accesului anumitor categorii de vehicule sau numai de persoane, se va folosi un indicator avind ca simbol silueta vehiculelor sau a persoanelor carora le este interzisa circulatia. Indicatoarele C, 3a, C, 3b, C, 3c, C, 3d, C, 3e, C, 3f, C, 3g, C, 3h, C, 3j si C, 3k au urmatoarele semnificatii:
C, 3a - "Acces interzis tuturor vehiculelor cu motor, cu exceptia motocicletelor cu doua roti fara atas".
Inscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisa pe silueta vehiculului, fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din conventie, intr-un panou suplimentar instalat sub indicator, inseamna ca interzicerea nu se aplica decit daca greutatea maxima autorizata a vehiculului sau a ansamblului de vehicule depaseste acea cifra.
C, 3f - "Acces interzis oricarui vehicul cu motor cu o remorca, alta decit o semiremorca sau remorca cu o osie".
Inscrierea cifrei tonajului, fie de culoare deschisa pe silueta remorcii fie, conform paragrafului 4 al art. 8 din conventie, intr-un panou suplimentar instalat sub indicator, inseamna ca interzicerea nu se aplica decit daca greutatea maxima autorizata a remorcii depaseste acea cifra.
Partile contractante vor putea, in cazurile in care vor considera util, sa inlocuiasca pe simbol silueta partii din spate a camionului cu silueta partii din spate a unui autoturism, iar silueta remorcii, asa cum este desenata, cu cea a unei remorci cuplate la spatele unui asemenea automobil.
NOTA: - Partile contractante vor putea opta ca pe indicatoarele C,3a la C, 3k bara rosie inclinata care uneste sectorul superior sting cu sectorul inferior drept sa nu figureze si, daca aceasta nu dauneaza vizibilitatii ori intelegerii simbolului, sa nu intrerupa bara in dreptul acestuia;
(iv)Pentru a semnaliza interzicerea accesului unor categorii de vehicule sau de participanti la circulatie, se vor putea folosi fie atitea indicatoare de interzicere cite categorii de interziceri exista, fie un indicator de interzicere care contine diverse siluete ale vehiculelor sau ale participantilor la circulatie al caror acces este interzis. Indicatoarele C, 4a "Acces interzis vehiculelor cu motor si C, 4b "Acces interzis vehiculelor cu motor si vechiculelor cu tractiune animala" sint exemple de un astfel de indicator.
In afara localitatilor nu vor putea fi instalate indicatoare care contin mai mult de doua siluete, iar in localitati, mai mult de trei siluete;
(v)Pentru a semnaliza interzicerea accesului vehiculelor a caror greutate sau dimensiuni depasesc anumite limite, se vor folosi indicatoarele:
(i)Pentru a semnaliza ca, pe linga dispozitiile generale pentru depasire prevazute de normele in vigoare, se interzice depasirea vehiculelor cu motor altele decit motoretele si motocicletele cu doua roti fara atas, se va folosi indicatorul C, 13a "Depasirea interzisa".
(ii)Pentru a semnaliza ca depasirea nu este interzisa decit vehiculelor de transport al marfurilor a caror greutate maxima autorizata depaseste 3,5 tone, se va folosi indicatorul C, 13b "Depasirea interzisa vehiculelor destinate transportului de marfuri". Exista doua modele ale acestui indicator: C, 13ba si C, 13bb.
Pentru a semnaliza o limitare de viteza, se va folosi indicatorul C, 14 "Viteza maxima limitata la cifra indicata". Cifra aplicata pe indicator arata viteza maxima in unitatea de masura folosita cel mai frecvent in tara pentru a indica viteza vehiculelor. Dupa sau sub cifra vitezei poate fi adaugat "km" (kilometri) sau "m" (mile).
Pentru a semnaliza interzicerea de a folosi semnalele sonore, afara de cazul cind este necesar pentru a evita un accident, se va folosi indicatorul C, 15 "Folosirea semnalelor sonore interzisa". Cind acest indicator nu este instalat la intrarea intr-o localitate, alaturi de indicatorul cu denumirea localitatii respective sau imediat dupa aceasta, va trebui completat cu un panou suplimentar model 2, descris in anexa nr. 7, care indica distanta de aplicare a interzicerii. Se recomanda ca acest indicator sa nu fie instalat la intrarea in localitati, cind interzicerea se aplica tuturor localitatilor si sa se prevada ca la intrarea intr-o localitate indicatorul cu denumirea localitatii anunta participantilor ca reglementarea circulatiei este cea aplicabila pe teritoriul sau in localitati.
Pentru a semnaliza apropierea de un post de vama unde oprirea este obligatorie, se va folosi indicatorul C, 16 "Trecerea fara a opri interzisa". Prin derogare de la art. 8 din conventie, simbolul acestui indicator contine cuvintul vama, de preferinta scris in doua limbi; partile contractante care vor instala indicatoare C, 16 vor trebui sa incerce sa obtina pe plan regional o intelegere pentru ca acest cuvint sa figureze in aceeasi limba pe indicatoarele ce le instaleaza.
(i)Pentru a semnaliza locul de unde toate interzicerile anuntate de indicatorul de interzicere pentru vehicule in miscare inceteaza de a fi aplicabile, se va folosi indicatorul C, 17a "Sfirsitul tuturor interzicerilor locale impuse vehiculelor in miscare". Acest indicator va fi rotund, alb sau galben, fara margine sau cu un simplu chenar negru cu o banda diagonala, inclinata de sus in jos plecind de la dreapta, care poate, fi de culoare neagra sau cenusiu inchis ori formata din linii paralele negre sau cenusii;
(ii)Pentru a semnaliza locul de unde inceteaza a fi valabila o interzicere sau o restrictie anuntata vehiculelor in miscare de un indicator de interzicere sau restrictie, se va folosi indicatorul C, 17b "Sfirsitul limitarii de viteza" sau indicatorul C, 17c "Sfirsitul interzicerii de a depasi". Aceste indicatoare vor fi similare indicatorului C, 17a, insa vor avea, in plus, simbolul interzicerii sau restrictiei care ia sfirsit, de culoare cenusiu deschis.
Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 al art. 6 din conventie, indicatoarele prevazute la lit. h) pot fi instalate pe partea cealalta a indicatorului de interzicere sau de restrictie destinat circulatiei din sens opus.
Pentru a semnaliza directia pe care vehiculele sint obligate sa o urmeze sau singurele directii in care vehiculele pot sa mearga, se va folosi modelul D, 1a al indicatorului D, 1 "Directie obligatorie", in care sageata sau sagetile vor fi indreptate in directia sau directiile corespunzatoare. Totusi, prin derogare de la prevederile paragrafului 1 din prezenta sectiune, in loc de a folosi indicatorul D, 1a poate fi folosit indicatorul D, 1b; indicatorul D, 1b este negru cu un chenar alb si un simbol alb.
Indicatorul D, 4 "Pista obligatorie pentru biciclete" semnalizeaza biciclistilor ca sint obligati sa circule pe pista la inceputul careia este instalat indicatorul, iar conducatorilor altor vehicule ca nu au voie sa intre pe aceasta pista. Totusi, daca legislatia nationala o prevede sau data aceasta este impusa printr-un panou suplimentar prevazut cu o inscriptie ori cu simbolul indicatorului C, 3d, conducatorii de motorete au, de asemenea, obligatia de a circula pe aceasta pista.
Indicatorul D, 7 "Viteza minima obligatorie" semnalizeaza ca vehiculele care circula pe drumul la inceputul caruia a fost instalat sint obligate sa circule cel putin cu viteza indicata; cifra indica aceasta viteza in unitatea de masura folosita cel mai frecvent in tara pentru a indica viteza vehiculelor. Dupa cifra care indica viteza poate fi adaugat "km" (kilometri).
Indicatorul D, 8 "Sfirsitul vitezei minime obligatorii" semnalizeaza sfirsitul sectorului de drum cu viteza minima obligatorie semnalizat cu indicatorul D, 7. Indicatorul D, 8 este identic cu indicatorul D, 7, insa este traversat de o bara oblica rosie mergind de la marginea superioara dreapta catre marginea inferioara stinga.
Caracteristicile generale ale indicatoarelor si simbolurilor din sectiunile A-F (pentru cele ale indicatoarelor si simbolurilor din statiunea G, a se vedea sub aceasta sectiune).
1.Indicatoarele de informare si orientare sint in mod normal dreptunghiulare; totusi, indicatoarele de directie pot sa aiba forma unui dreptunghi alungit cu latura mare orizontala si care se termina cu un virf de sageata.
2.Indicatoarele de informare si orientare au fie simboluri sau inscriptii albe sau de culoare deschisa pe un fond de culoare inchisa, fie simboluri sau inscriptii de culoare inchisa pe fond alb sau de culoare deschisa; culoarea rosie nu poate fi folosita decit in mod exceptional si niciodata sa predomine.
Prin derogare de la dispozitiile paragrafului 1 al art. 6 din conventie, acest indicator poate fi instalat pe partea cealalta a unui alt indicator destinat circulatiei din sens invers
.
Indicatorul E, 11a "Trecere pentru pietoni" se foloseste pentru a semnaliza pietonilor si conducatorilor locul unei treceri pentru pietoni.
Panoul este de culoare albastra sau neagra, triunghiul este alb sau galben, iar simbolul este negru sau albastru inchis; simbolul este A, 11.
Totusi, ar mai putea fi folosit si semnalul E, 11b, in forma de pentagon neregulat pe fond albastru si simbol alb.
Acest indicator se va folosi pentru a semnaliza conducatorilor de vehicule ca trebuie sa ia masurile de precautie impuse de apropierea de institutii medicale, in special de a evita, pe masura posibilitatilor, zgomotul. Exista doua modele pentru acest indicator: E, 12a si E, 12b. Crucea rosie care figureaza pe indicatorul E, 12b poate fi inlocuita cu unul din simbolurile care figureaza la paragraful 2 a al sectiunii G.
Doua indicatoare diferite "Drum cu sens unic" pot fi instalate atunci cind se apreciaza necesar sa se confirme participantilor la circulatie ca se gasesc pe un drum cu sens unic:
a)indicatorul E, 13a instalat aproape perpendicular pe axa partii carosabile; panoul sau este patrat;
5.Indicatoare care semnalizeaza intrarea sau iesirea de pe un drum unde regulile de circulatie sint aceleasi ca pe o autostrada.
Indicatorul E, 17 "Drum pentru automobile" se incadreaza in locul de unde incep sa se aplice regulile speciale de circulatie pe drumuri altele decit autostrazi, care sint rezervate numai circulatiei automobilelor si nu deservesc proprietati alaturate. Un panou suplimentar sub indicatorul E, 17 va putea arata ca, prin derogare, accesul automobilelor in proprietatile alaturate este permis.
Indicatorul E, 21 "Drum inchis sau deschis va fi folosit pentru a semnaliza daca un drum de munte, in special la trecerea printr-un defileu, este deschis sau inchis; el se va instala la intrarea pe drum sau pe drumuri care duc spre acea trecere.
Denumirea trecerii (defileului) se scrie cu litere albe. Pe indicator denumirea toponimica "Furka" a fost data ca exemplu.
Daca trecerea este inchisa, panoul 1 este de culoare rosie si poarta inscriptia "Inchis"; daca trecerea este deschisa panoul este de culoare verde si poarta inscriptia "Deschis". Inscriptiile sint de culoare alba si, de preferinta, in mai multe limbi.
Daca trecerea este deschisa, panoul 3 nu poarta nici o indicatie, iar panoul 2, dupa starea drumului, fie ca nu poarta nici o indicatie, fie ca poarta indicatorul D, 9 "Lanuri contra zapezii, obligatorii" sau simbolul E, 22 "Lanturi sau pneuri contra zapezii, recomandate"; acest simbol trebuie sa fie de culoare neagra.
Daca trecerea este inchisa, panoul 3 poarta denumirea localitatii pina la care drumul este deschis, iar panoul 2, dupa starea drumului, fie inscriptia "Deschis pina la", fie simbolul E, 22 sau indicatorul D, 9.
Sectiunea G: Indicatoare care semnalizeaza instalatii ce pot fi utile participantilor la circulatie.
a)indicatoarele F au fondul albastru sau verde; ele contin un dreptunghi alb sau galben pe care apare simbolul.
b)pe banda albastra sau verde din partea de jos a indicatorului poate fi inscrisa in alb distanta la care se gaseste instalatia semnalizata sau intrarea pe drumul care duce spre ea; pe indicatorul in care este inscris simbolul F, 5 poate fi aplicata, in acelasi mod, inscriptia "Hotel" sau "Motel". Indicatoarele pot fi, de asemenea, instalate la intrarea pe drumul care duce la instalatie si, in acest caz, pe dunga albastra sau verde din partea de jos a semnalului poate fi aplicata o sageata directionala alba. Simbolul este de culoare neagra sau albastru inchis, cu exceptia simbolurilor F, 1a, F, 1b si F, 1c, care sint de culoare rosie.
Aceste indicatoare sint rotunde: diametrul lor nu trebuie sa fie mai mic de 0,60 m in afara localitatilor si mai mic de 0,25 m in localitati. In afara unor indicatii contrare din prezenta anexa, fondul este albastru, iar marginea si barele oblice de culoare rosie.
a)Pentru a semnaliza locurile unde stationarea este interzisa, se va folosi indicatorul C, 18 "Stationarea interzisa"; pentru a semnaliza locurile unde oprirea si stationarea sint interzise, se va folosi indieatorul C, 19 "Oprirea si stationarea interzise".
b)Indicatorul C, 18 poate fi inlocuit cu un indicator rotund cu margine rosie si bara transversala rosie, ce poarta pe fond alb sau galben litera sau semnul grafic ce semnifica stationarea in statul respectiv.
c)Inscriptii pe un panou suplimentar instalat sub indicator pot sa restringa aplicabilitatea interzicerii indicind, dupa caz:
a)Daca stationarea este permisa cind pe o parte cind pe cealalta parte a drumului, in locul indicatorului C, 18, se va folosi indicatorul C, 20a sau C,20b "Stationare alternanta".
b)Interzicerea de a stationa este valabila pe partea unde este instalat indicatorul C, 20a in zilele fara sot, iar pe partea indicatorului C, 20b in zilele cu sot, ora schimbarii partii putind fi stabilita de legislatia nationala, fara a fi necesar ca aceasta sa fie la miezul noplii. Legislatia nationala poate stabili si o periodicitate a alternantei stationarii, alta decit zilnica; in acest caz cifrele I si II de pe indicator se inlocuiesc cu perioadele de alternanta, de exemplu 1-15 si 16-31 pentru o alternanta de la 1 si de la 16 ale fiecarei luni.
a)In afara unor cazuri speciale, indicatoarele se instaleaza in asa fel incit discul lor sa fie perpendicular pe axa drumului sau usor inclinat in raport cu planul perpendicular al acestei axe.
b)Toate interzicerile si restrictiile de stationare se aplica numai pe partea drumului unde au fost instalate indicatoarele.
c)In afara unor indicatii contrare ce ar putea fi date, fie pe un panou suplimentar conform modelului 2 din anexa nr. 7 si care indica distanta de aplicare a interdictiei, fie conform prescriptiilor cuprinse la alin. e) de mai jos, interdictiile se aplica incepind de la linia din dreptul indicatorului pina la cea mai apropiata intersectie.
d)Sub indicatorul instalat in locul de unde incepe interzicerea poate fi aplicat un panou suplimentar conform modelului 3a sau 4a aratat in anexa nr. 7. Sub indicatoarele care repeta interzicerea poate fi instalat un panou suplimentar conform modelului 3b sau 4b aratat in anexa nr. 7. In locul unde inceteaza interzicerea poate fi instalat un nou indicator de interzicere completat cu un panou suplimentar conform modelului 3c sau 4c aratat in anexa nr. 7. Panourile model 3 se instaleaza paralel cu axa drumului, iar panourile model 4 perpendicular pe aceasta axa. Distantele mentionate eventual pe panourile model 3 sint cele pe care se aplica interzicerea in directia sagetii.
e)Daca interzicerea inceteaza inainte de cea mai apropiata intersectie se va aplica indicatorul cu panou suplimentar de sfirsit de interzicere descris mai sus la alin. d). Totusi, daca interzicerea nu se aplica decit pe o distanta mica, se va putea instala doar un singur indicator avind:
f)In locurile unde exista parcometre, prezenta acestora inseamna ca stationarea se plateste si ca durata ei este limitata la timpul de functionare a contorului.
g)In zonele unde durata stationarii este limitata dar stationarea nu se plateste, limitarea poate fi semnalizata, in loc de indicatoare C, 18 cu panouri suplimentare, printr-o banda de culoare albastra aplicata la o inaltime de circa 2 m pe stilpii de iluminat, de-a lungul partii carosabile, pe pomi etc., sau cu dungi pe bordura.
4.Pentru a semnaliza, in localitati, accesul intr-o zona unde stationarea este cu durata limitata, indiferent daca este cu sau fara plata, se va putea instala indicatorul C, 21 "Zona de stationare cu durata limitata". Fondul acestui indicator, in care se instaleaza indicatorul C, 18, este de culoare deschisa.
Indicatorul C, 18 poate fi inlocuit cu indicatorul E, 23; in acest caz, fondul indicatorului poate fi de culoare albastra.
In partea de jos a panoului poate fi adaugat un disc de stationare sau un parcometru pentru a indica conditiile de limitare a stationarii in zona.
Dupa caz, zilele si orele in timpul carora se aplica limitarea, precum si conditiile acestei limitari, pot fi inscrise chiar pe indicator sau pe o placa suplimentara sub indicatorul C, 21.
Indicatorul E, 23 "Parcare" ce poate fi instalat paralel cu axa drumului semnalizeaza, locurile unde parcarea (stationarea) vehiculelor este permisa. Panoul este patrat. Pe panou se aplica o litera sau un semn grafic folosit in statul respectiv pentru a semnaliza "Parcarea". Acest indicator va fi pe fond albastru.
Pentru a semnaliza, in localitati, iesirea dintr-o zona in care durata de stationare este limitata si ale carei intrari sint semnalizate cu indicatorul C, 21 ce contine indicatorul C, 18, se va folosi indicatorul E, 24, format dintr-un patrat de culoare deschisa in care este inclus indicatorul C, 18 de culoare gri deschis si o banda diagonala neagra sau gri inchis ori o serie de linii paralele negre sau gri ce formeaza o astfel de banda. In cazul in care intrarile in zona sint semnalizate cu indicatoare C, 21, avind indicatorul E, 23, iesirile pot fi semnalizate printr-un panou in care figureaza o banda diagonala neagra sau gri inchis ori o serie de linii paralele negre sau gri inchis ce formeaza o astfel de banda si un disc de stationare pe fond deschis.
1.Aceste panouri sint, fie pe fond alb sau galben cu chenar negru, albastru sau rosu, distanta sau lungimea fiind inscrisa cu negru sau albastru inchis, fie pe fond negru sau albastru inchis cu chenar alb, galben sau rosu, distanta sau lungimea fiind inscrisa cu alb sau galben.
a)Panourile suplimentare "Model 1" indica distanta dintre indicator si inceputul trecerii periculoase sau zonei in care se aplica reglementarea.
3.Panourile suplimentare "Model 3" si "Model 4", privitoare la interzicerile sau restrictiile de stationare, sint modelele 3a, 3b, 3c si, respectiv, 4a, 4b si 4c (a se vedea paragraful 3, sectiunea A, anexa nr. 6).
1.Marcajele aplicate pe partea carosabila (marcajele rutiere) trebuie sa fie din materiale antiderapante si sa nu iasa in relief mai mult de 6 mm fata de nivelul partii carosabile. Cind pentru marcare se folosesc butoane sau dispozitive similare, acestea nu trebuie sa iasa in afara mai mult de 1,5 cm fata de nivelul partii carosabile (sau mai mult de 2,5 cm in cazul cind se folosesc butoane reflectorizante); folosirea lor trebuie sa corespunda cerintelor sigurantei circulatiei.
.
2.Latimea liniilor continue sau discontinue ale marcajelor longitudinale trebuie sa fie de cel putin 0,10 m.
3.Distanta dintre doua linii longitudinale alaturate (linie dubla) trebuie sa fie intre 0,10 m si 0,18 m.
4.O linie discontinua consta din segmente de aceeasi lungime despartite prin intervale uniforme. La stabilirea lungimii liniilor si a intervalelor dintre linii trebuie luata in considerare viteza vehiculelor pe sectorul de drum sau in zona respectiva.
5.In afara localitatilor, linia discontinua trebuie sa fie formata din segmente cu o lungime intre 2 si 10 m. Lungimea segmentelor liniei care marcheaza apropierea indicata la paragraful 23 din prezenta anexa trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare decit lungimea intervalelor.
6.In localitati, lungimea liniilor si a intervalelor dintre segmente trebuie sa fie mai mica decit cea folosita in afara localitatilor. Lungimea segmentelor poate fi redusa la 1 m. Totusi, pe unele strazi cu circulatie rapida, caracteristicile marcajului longitudinal pot fi aceleasi ca in afara localitatilor.
7.Marcarea benzilor de circulatie se face fie prin linii discontinue, fie prin linii continue sau prin alte mijloace corespunzatoare.
8.Pe drumurile cu dublu sens avind doua benzi de circulatie, axa partii carosabile trebuie sa fie constituita dintr-un marcaj longitudinal. Acest marcaj este, de regula, o linie discontinua. Numai in cazuri speciale se folosesc liniile continue.
9.Pe drumurile cu trei benzi, benzile trebuie sa fie, de regula, marcate cu linii discontinue in sectoarele cu vizibilitate normala. In cazuri speciale, pentru a spori siguranta circulatiei, pot fi folosite liniile continue sau liniile discontinue alaturi de liniile continue.
10.Pe partile carosabile cu mai mult de trei benzi de circulatie, linia care separa sensurile de circulatie trebuie sa fie marcata cu o linie sau cu doua linii continue, cu exceptia cazurilor cind sensul de circulatie pe benzile centrale poate fi schimbat. In plus, benzile de circulatie trebuie sa fie marcate cu linii discontinue (diagramele 1a si 1b).
11.In localitati, recomandarile de la paragrafele 8-10 din prezenta anexa se aplica strazilor cu circulatie in ambele sensuri si strazilor cu sens unic avind cel putin doua benzi de circulatie.
12.Benzile de circulatie trebuie sa fie marcate in locurile unde latimea partii carosabile este delimitata de borduri, refugii sau insule directionale.
l3.In apropierea unor intersectii importante (in special intersectii cu circulatie dirijata) unde latimea drumului este suficienta pentru doua sau mai multe rinduri de vehicule, benzile de circulatie trebuie sa fie marcate conform diagramelor 2 si 3. In aceste cazuri, liniile care delimiteaza benzile pot fi completate cu sageti (a se vedea paragraful 39 din prezenta anexa).
14.In scopul imbunatatirii sigurantei circulatiei, la unele intersectii liniile discontinue axiale (diagrama 4) trebuie sa fie inlocuite sau completate cu o linie continua (diagramele 5 si 6).
15.Daca este cazul sa se interzica folosirea partii carosabile destinata circulatiei din sens invers in locuri unde distanta de vizibilitate se reduce (virfuri de panta, viraje etc.), sau pe sectoare unde partea carosabila se ingusteaza ori prezinta alte particularitati, restrictiile trebuie marcate pe sectoarele unde distanta de vizibilitate este mai mica decit minima M, cu ajutorul unei linii continue aplicate conform diagramelor 7a-16*). In tarile unde constructia de automobile o justifica, inaltimea oculara de 1 metru prevazuta in diagramele 7a-10a poate fi marita la 1,20 m.
16.Valoarea care trebuie adoptata pentru M se schimba in functie de caracteristicile drumului. Diagramele 7a, 7b, 8a, 8b, 8c si 8d arata, pentru drumurile cu doua si trei benzi de circulatie, traseul liniilor la un virf de panta unde distanta de vizibilitate este redusa. Aceste diagrame corespund profilului longitudinal aratat mai sus si la o distanta M determinata la paragraful 24 de mai jos: A (sau D) este punctul unde distanta de vizibilitate devine mai mica decit M, in timp ce C (sau B) este punctul unde distanta de vizibilitate devine din nou mai mare decit M*).
*) Marcajul indicat in diagramele 9 poate fi inlocuit intre A si D cu o linie axiala continua, fara o linie discontinua alaturata si precedata de o linie axiala discontinua cu cel putin trei segmente. Totusi, acest traseu simplificat trebuie sa fie folosit cu precautie si numai in cazuri exceptionale, intrucit pe o anumita distanta impiedica conducatorul sa execute o depasire, chiar atunci cind exista o distanta de vizibilitate corespunzatoare. Pentru a se evita confuziile trebuie, pe masura posibilitatilor, sa nu se foloseasca ambele metode pe unul si acelasi itinerar sau pe itinerare de acelasi tip in aceeasi zona.
17.Atunci cind sectoarele AB si CD se suprapun, adica atunci cind vizibilitatea in ambele directii este mai mare decit valoarea M inainte de a atinge virful pantei, liniile vor fi dispuse in acelasi mod, liniile continue alaturi de o linie discontinua, fara a se suprapune. Aceasta se poate vedea pe diagramele 9, 10a si 10b.
18.Diagramele 11a si 11b indica traseul liniilor in aceeasi ipoteza pe un sector de drum in curba, cu doua benzi si vizibilitate limitata.
19.Pe drumurile cu trei benzi sint posibile doua metode. Ele sint indicate in diagramele 8a, 8b, 8c si 8d (sau, dupa caz, 10a si 10b). Diagrama 8a sau 8b (sau, dupa caz, 10a) va trebui folosita pentru drumurile unde circula multe vehicule cu doua roti, iar diagramele 8c si 8d (sau, dupa caz, 10b) cind circula cu precadere vehicule cu patru roti. Diagrama 11c indica liniile in aceeasi ipoteza pe un sector de drum in curba, cu trei benzi si distanta de vizibilitate limitata.
21.In diagramele 8a, 8b, 8c, 8d, 10a si 10b inclinarea liniilor oblice in raport cu linia axiala nu trebuie sa fie mai mare de 1/20.
22.In diagramele l3 si 14, folosite pentru a indica o schimbare a latimii disponibile a partii carosabile, precum si in diagramele 15, 16 si 17 care indica obstacolele ce impun o deviere a liniei (liniilor) continue, aceasta inclinare a liniei sau a liniilor trebuie sa fie, de preferinta, mai mica de 1/50 pe drumurile de viteza mare si mai mica de 1/20 pe drumurile unde viteza nu depaseste 50 km pe ora. In plus, liniile continue oblice ar trebui sa fie precedate, pentru sensul de circulatie caruia i se aplica, de o linie continua paralela cu axa partii carosabile, lungimea acestei linii corespunzind distantei parcurse intr-o secunda la viteza de mers adoptata.
23.Atunci cind nu este necesara marcarea benzilor de circulatie cu linii discontinue pe un sector de drum obisnuit, linia continua va trebui sa fie precedata de o linie care indica apropierea formata dintr-o linie discontinua pe o distanta care depinde de viteza normala a vehiculelor, de cel putin 50 metri. Atunci cind benzile de circulatie sint marcate prin linii discontinue intr-un sector normal de drum, linia continua va trebui sa fie, de asemenea, precedata de o linie de apropiere pe o distanta care depinde de viteza normala a vehiculelor, de cel putin 50 metri. Marcajul poate fi completat cu o sageata sau citeva sageti care indica conducatorilor banda pe care trebuie sa mearga.
24.Alegerea distantei de vizibilitate care trebuie adoptata pentru determinarea sectoarelor unde o linie continua este sau nu necesara, precum si alegerea lungimii acestei linii, este in mod inevitabil rezultatu1 unui compromis. Tabelul de mai jos prezinta valoarea recomandata pentru M, corespunzatoare cu diversele viteze de apropiere**):
25.Pentru vitezele care nu sint indicate in acest tabel valoarea M corespunzatoatre trebuie sa se calculeze prin interpolare sau extrapolare
.
29.Tinind seama de unghiul sub care conducatorii vad marcajele pe partea carosabila, marcajele transversale trebuie sa fie mai late decit marcajele longitudinale.
30.Latimea minima a unei linii de oprire trebuie sa fie de 0,20 m, iar latimea maxima de 0,60 m. Se recomanda o latime de 0,30 m.
31.Atunci cind aceasta linie se foloseste impreuna cu un indicator de oprire, linia de oprire trebuie sa fie aplicata in asa fel incit conducatorul oprit in imediata sa apropiere sa aiba o vizibilitate cit mai mare asupra circulatiei de pe celelalte artere ale intersectiei, tinind seama de cerintele circulatiei celorlalte vehicule si ale pietonilor.
32.Liniile de oprire pot fi completate cu linii longitudinale (diagramele 18 si 19). Ele pot fi completate si cu cuvintul "STOP", desenat pe partea carosabila; exemple de asemenea marcaje sint date in diagramele 20 si 21. Distanta dintre marginea superioara a limitelor cuvintului "STOP" si linia de oprire ar trebui sa fie cuprinsa intre 2 m si 25 m
.
33.Latimea minima a fiecarei linii trebuie sa fie de 0,20 m, iar latimea maxima de 0,60 m; daca exista doua linii, distanta dintre ele trebuie sa fie de cel putin 0,30 m. Linia poate fi inlocuita cu triunghiuri alaturate aplicate pe partea carosabila si ale caror virfuri sa fie indreptate catre conducatorul caruia i se adreseaza obligatia de a ceda trecerea. Aceste triunghiuri trebuie sa aiba baza de cel putin 0,40 m si de cel mult 0,60 m, iar inaltimea de cel putin 0,50 m si de cel mult 0,70 m.
34.Marcajul sau marcajele transversale trebuie sa fie aplicate in aceleasi conditii ca si liniile de oprire mentionate la paragraful 31 din prezenta anexa.
35.Marcajul sau marcajele mentionate la paragraful 34 pot fi completate cu un triunghi desenat pe partea carosabila, un exemplu fiind dat de diagrama 22. Distanta dintre baza acestui triunghi si marcajul transversal trebuie sa fie cuprinsa intre 2 m si 25 m. Baza acestui triunghi va avea cel putin 1 m, iar inaltimea de trei ori mai mare decit baza lui.
37.Intervalul dintre benzile care marcheaza trecerea pentru pietoni trebuie sa fie cel putin egal cu latimea acestor benzi si sa nu fie mai mare decit dublul acestei latimi; latimea totala a unei benzi si a intervalului dintre benzi trebuie sa fie de la 1 m pina la 1,40 m. Latimea minima recomandata a trecerilor pentru pietoni trebuie sa fie de 2,5 m pentru drumurile unde viteza este limitata la 60 km/h si de 4 m pentru drumurile unde aceasta limita este mai ridicata sau unde viteza nu este limitata.
38.Trecerile pentru biciclisti trebuie sa fie marcate cu linii discontinue duble. Aceste linii discontinue trebuie sa fie formate, de preferinta, din patrate de (0,40-0,60) x (0,40-0,60) m. Distanta dintre aceste patrate trebuie sa fie de 0,50-0,60 m. Latimea trecerii nu trebuie sa fie mai mica de 1,80 m. Nu se recomanda folosirea butoanelor si a cuielor.
39.Pe drumurile care au un numar suficient de benzi de circulatie pentru a permite separarea vehiculelor la apropierea de o intersectie, benzile care trebuie sa fie folosite pentru circulatie pot fi indicate cu ajutorul sagetilor aplicate pe suprafata partii carosabile (diagramele 2, 3, 19 si 23). De asemenea, mai pot fi folosite sageti pe drumurile cu sens unic pentru a confirma sensul circulatiei. Lungimea acestor sageti nu trebuie sa fie mai mica de 2 m. Sagetile pot fi completate cu inscriptii pe partea carosabila.
41.Inscriptiile pe partea carosabila pot fi folosite in scopul dirijarii circulatiei, avertizarii sau orientarii participantilor la circulatie. Cuvintele folosite trebuie sa fie, de preferinta, denumiri de localitati, numere de drumuri sau cuvinte usor de inteles pe plan international (de exemplu "STOP", "BUS", "TAXI".
42.Literele trebuie sa fie considerabil alungite in directia circulatiei, datorita unghiului mic sub care conducatorii vad inscriptiile (diagrama 20).
43.Atunci cind vitezele de apropiere depasesc 50 km pe ora, lungimea minima a literelor trebuie sa fie de 2,5 m.
44.Restrictiile de oprire si stationare pot fi semnalizate prin marcaje pe marginea partii carosabile sau pe bordurile acesteia. Limitele zonelor de stationare pot fi marcate pe suprafata partii carosabile prin linii corespunzatoare.
Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 86 din data de 20 octombrie 1980
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu